Jurnal
Iubita mea soţioară, să ai parte de toate minunăţiile şi să-ţi faci pâinica de vis! Am căutat o poezie să ţi-o dedic de ziua ta şi am găsit un „bumerang”, care am simţit că se întoarce lin la tine. Acum gesturile tale simple pun ordine în univers.
Codruţa se juca cu o „spirală curcubeu” şi deodată zise:
– Mami, viaţa nu te aşteaptă.
– Dar ce face?
– Urcă pe scări.
Când stăteam la poveşti cu Codruţa înainte de culcare, i-am povestit că îmi place uneori să o întreb pe mami când ne culcăm ce i s-a întâmplat frumos în ziua respectivă. Apoi, am întrebat-o şi pe Codruţa:
– Ce ţi s-a întâmplat frumos azi?
Fără să stea pe gânduri, Codruţa mi-a răspuns bucuroasă:
– Au început să-mi crească aripi de fluture!
Surprins, am vrut să ştiu mai multe:
– Dar de ce vrei să zbori? Unde vrei să te duci?
M-a privit galeş şi mi-a răspuns:
– La tine pe piept, tati…
Topit.